Italia

Italia
Sursă imagine: maps-italy

Așezarea geografică

Italia se află în sudul Europei, ocupând Peninsula Italică și unele insule din mările vecine. Suprafața totală a Italiei este de 301.338 km².

Condiții naturale

Italia este alcătuită din trei unități fizico-geografice: Italia continentală, Italia peninsulară și Italia insulară.

Italia continentală cuprinde o mare câmpie aluvionară, că pătrunde ca un pivot între munții Apenini și Alpi. Această parte a Italiei este alcătuită din Câmpia Padului și munții Alpii Italiei. Munții se află spre granița cu Franța, Elveția și Austria, constituind un adevărat zid pentru vânturile reci dinspre miazănoapte. Ei sunt străbătuți de tuneluri feroviare și rutiere.

Din Alpi izvorăsc numeroase râuri care străbat Câmpia Padului. La poalele lor sunt lacuri glaciare, foarte pitorești.

În nordul muntos al Italiei iernile sunt reci, cu zăpezi abundente, iar verile răcoroase și ploioase.

În Câmpia Padului este o climă continentală, cu veri foarte călduroase și cu ierni reci. Ploile cad în special vara.

Câmpia Padului, cea mai importantă regiune agricolă a țării, este împânzită de o rețea densă de canale de irigație. În subsol se găsesc zăcăminte de gaze naturale, petrol și săruri de potasiu.

Italia peninsulară este formată dintr-o fâșie de uscat lungă și îngustă, ce pătrunde în interiorul Mării Mediterane. În partea centrală se află, ca o coloană vertebrală, un lanț de munți calcaroși cu înfățișarea unor valuri paralele revărsate spre Marea Adriatică, ce se termină în Insula Sicilia.

Munții Apenini prezintă rupturi și vulcani și sunt bântuiți de cutremure. Între el și țărmuri se întrerupe o zonă colinară, iar din loc în loc câmpii bine adăpostite.

Italia insulară are un relief mai mult muntos cu vulcani activi, care erup periodic.

Italia peninsulară și cea insulară au o climă mediteraneană.

Râurile sunt mai scurte, cu debit bogat iarna și cu puțină apă vara. Când vin mari, aduc aluviuni din munți și le depun în câmpie.

Resursele subsolului. Italia nu dispune de resurse minerale însemnate. Mai bogate sunt zăcămintele de sulf, gaze naturale și săruri de potasiu. Are resurse reduse de petrol, minereuri de fier și cărbuni, fiind nevoită să importe mari cantități pentru a acoperi consumul intern.

Populația și principalele orașe din Italia

Italia are o populație de 60.317.000, formată în cea mai mare parte din italieni, alături de care mai trăiesc români, albanezi, turci etc. Densitatea populației este de 202,7 locuitori/km². Capitala Italiei este orașul Roma. Alte orașe mari sun: Milano, al doilea oraș ca mărime și cel mai important în nord; Napoli, al treilea oraș al țării ca mărime, Torino, cunoscut mai ales prin uzinele de automobile Fiat, Palermo, port în Sicilia, unde a murit marele nostru revoluționar și istoric Nicolae Bălcescu, Genova, cel mai mare port al țării și puternic centru al industriei grele, Bologna, așezat în Câmpia Padului, cu cea mai veche universitate din lume, Florența, situat pe râul Arno.

Economia

Italia este o țară cu o economie dezvoltată. PIB-ul nominal al Italiei este al patrulea din zona Euro, cu 1,642.4 miliarde de euro.

Nordul Italiei dispune de o industrie puternică și de o agricultură intensivă foarte avansată, în timp ce sudul are mai puțină industrie și o agricultură dominată de latifundiari.

În industrie, pentru asigurarea bazei energetice se valorifică potențialul apelor din Munții Alpi, al petrolului și gazelor naturale.

Industria siderurgică. Italia are o producție ridicată de oțel, fontă și laminate, folosind minereuri de fier și fierul vechi din import și, în mai mică măsură, minereuri proprii exploatate.

Din produsele industriei construcțiilor de mașini, un loc de frunte îl deține: navele maritime, automobilele, produsele electrotehnice și electronice etc.

Industria textilă are o frumoasă tradiție în uzinele din orașele nordice în ceea ce privește prelucrarea mătăsii naturale și a bumbacului.

Tot tradiționale sunt și industriile: încălțămintei, sticlăriei și alimentare.

Agricultura este legată de cultura grâului, a porumbului, a orezului, a sfeclei de zahăr, a cartofului etc. În zonele de la poalele Apeninilor și ale Alpilor se cultivă viță de vie și pomi fructiferi.

În Italia peninsulară și insulară, locul principal îl dețin pomicultura și viticultura. În jumătatea sudică a țării se cultivă mult citricele și măslinul. În zonele mai înalte se cultivă porumbul.

Infrastructura

În 2002 existau 668.721 km de drumuri la nivel național, între care 6.487 km de autostrăzi.

Rețeaua feroviară națională, deținută de stat și operată de Ferrovie dello Stato, totaliza în 2013 16.752 km de cale ferată, dintre care 11.969 electrificați.

Rețeaua de navigație fluvială cuprindea în 2002 1.477 km de canale și râuri navigabile. În 2004, funcționau circa 30 de aeroporturi principale (inclusiv cele două huburi Malpensa din Milano și Leonardo da Vinci din Roma) și 43 de mari porturi (inclusiv portul maritim Genova, cel mai mare din țară și al doilea cel mai mare port la Marea Mediterană). În 2005, Italia avea o flotă aeriană civilă de circa 389.000 unități și o flotă comercială de 581 de nave.

Turismul constituie una dintre cele mai mari surse de venituri, Italia deținând primul loc în Europa, după numărul de turiști care o vizitează.


Sursa: Manual Geografie VII – Editura didactică și pedagogică București 1986 – Italia

A fost articolul de ajutor?

0 / 0

%d blogeri au apreciat: