Războiul de Independență al Greciei 1821-1829

Războiul de Independență al Greciei
Războiul de Independență al Greciei pentru eliberarea națională (1815-1829)

Războiul de Independență al Greciei a avut loc între anii 1821-1829 și a fost stârnit de către burghezie și intelectualii greci, la care s-a alăturat întregul popor din dorința de a se elibera de stăpânirea otomană. În acest scop au întemeiat o societate secretă revoluționară, numită Eteria. Eteria era ajutată de grecii bogați, de mulți patrioți și de oamenii progresiști din Europa. O conducea Alexandru Ipsilanti, fiul unui fost domnitor din Țările Române. În 1821, Eteria a pornit răscoala, trecând din Rusia în Țările Române, ca să înainteze spre miazăzi și să se unească pe pământul Greciei cu revoluționarii de acolo. Dar armata Eteriei, slab condusă, a întârziat prea mult la nord de Dunăre. În schimb, revoluționarii organizați în Grecia au izbutit să câștige însemnate victorii împotriva armatelor turcești. Au eliberat Atena, Moreea și multe insule. Sultanul însă a recurs la măsuri barbare: a ucis sau a vândut ca sclavi populația greacă din insula Chios; a spânzurat pe patriarhul din Constantinopol, pe mulți episcopi și preoți greci. Asemenea cruzimi au zguduit întreaga lume. Poeții, oamenii de știință și oamenii politici au luat apărarea grecilor.

Voind să-și întărească influența în Imperiul otoman și să-i ajute pe greci, în 1827, Rusia, Anglia și Franța i-au declarat război. Flotele lor au distrus flota otomană la Navarin, iar armatele rusești au biruit pe cele otomane și l-au obligat pe sultan să încheie pacea de la Adrianopol (1829), prin care Grecia devenea independentă.


Sursa: Manual Istorie VII – Editura didactică și pedagogică București 1985 – Războiul de Independență al Greciei

%d blogeri au apreciat: