Forme de relief

Formele de relief reprezintă denivelările suprafeței pământului, fiind rezultatul interacțiunii agenților geografici interni și externi. Cele mai cunoscute forme de relief sunt câmpia (numita și șes), dealul, muntele, podișul, valea și depresiunea.

Câmpiile (numite și șes) sunt suprafațe de pământ joase, întinse, aproape netede.

Câmpia se redă pe hartă întotdeauna cu culoarea verde. Cu cât câmpia este mai joasă cu atât culoarea verde este mai închisă.

Dealurile sunt forme de relief mai înalte decât câmpiile, cu urcușuri și coborâșuri, astfel că pe ele se poate ara, semăna sau se poate așeza sat ori oraș.

Dealurile sunt redate întotdeauna pe hartă cu culoarea galbenă. Printre dealuri, râurile taie văi. Pe dealuri cresc păduri defoioase, iar oamenii cultivă viță de vie și pomi fructiferi.

Munții sunt forme de relief mai înalte decât câmpiile și auculmile pietroase. Munții se redau întotdeauna pe hartă prin culoarea Maro. Cu cât munții sunt mai înalți, cu atât culoarea maro va fi mai închisă.

Munții sunt acoperiți cu păduri și pășuni întinse. Când sunt foarte înalți, vegetația lipsește din cauza frigului. Vârfurile sunt acoperite cu zăpadă, uneori până în timpul verii.

Munții adăpostesc numeroase bogății cum sunt: fier, cupru, cărbuni, aur, argint și altele.

Podișurile sunt zonele foarte întinse de dealuri care au culmile domoale, netede, aproape de aceeași înălțime. Podișurile se redau pe hartă prin culoarea galbenă.

Valea este o depresiune, adâncitură de teren alungită, străbătută (permanent sau vremelnic) de o apă curgătoare. Poate să mai fie de asemenea o regiune de șes situată sub nivelul ținuturilor din jur.

Depresiunile sunt forme de relief situate la un nivel mai jos decât regiunile înconjurătoare.