Substantivul la cazul acuzativ. Exemple

Substantivul la cazul acuzativ

Substantivul la cazul acuzativ are funcția sintactică de complement (și răspunde la întrebările: pe cine?, ce?, cu cine?, la cine?, pentru cine?, unde? etc.). De asemenea substantivul la cazul acuzativ este însoțit întotdeauna de prepoziție – care are funcția sintactică de atribut (și răspund la întrebările care?, ce fel de?).

Exemple de substantive la cazul acuzativ:

a) Brațul drept sub cap eu mi-l puneam.
b) Un rai din basme văd printre pleoape.

Substantivele:

Aceste substantive sunt în cazul acuzativ (prescurtat Ac.).

În exemplele date:

• substantivele care au funcția sintactică de complement sunt însoțite sau nu de prepoziții (brațul, un rai, sub cap, printre pleoape);
• substantivul care are funcția sintactică de atribut este însoțit de prepoziție (din basme).

În general, substantivul la cazul acuzativ este însoțit de prepoziție.

Formele pentru substantivul la cazul acuzativ

La cazul acuzativ substantivele au aceleași forme ca la nominativ.

Forme articulate:

singular:
– masculin: școlarul, codrul, fiul;
– feminin: eleva, basmaua, ziua, vulpea, câmpia;
– neutru: dealul, teatrul, studiul, paiul, numele;

plural:
– masculin: școlarii, codrii, fiii;
– feminin: elevele, basmele, zilele, vulpile, câmpiile;
– neutru: dealurile, teatrele, studiile, paiele, numele.

Forme nearticulate:
(care se întrebuințează și însoțite de articolul nehotărât)

singular:
– masculin: (un) școlar, cadru, fiu;
– feminin: o elevă, basma, zi, vulpe, câmpie;
– neutru: (un) deal, teatru, studiu, pai, nume;

plural:
– masculin: (niște) școlari, codri, fii;
– feminin: (niște) eleve, basmale, zile, vulpi, câmpii;
– neutru: (niște) dealuri, teatre, studii, paie, nume.

Având aceeași formă, substantivul la cazul acuzativ fără prepoziție se poate confunda cu substantivul în nominativ:

Muntele atrage ceața. (subiect, N.)
Zăpada a acoperit muntele. (complement, Ac.)

Pentru a nu greși, e bine să procedați astfel:
– subliniați predicatele;
– aflați subiectele.