Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât

Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât

Pronumele nehotărât

Pronumele nehotărât ține locul unui substantiv, fără să dea vreo indicație precisă în legătură cu obiectul denumit de acesta.


Citiți cu atenție următoarele propoziții:
a) Alții au dat din cap cu da și cu nu.
b) Elevului i se întâmplă ceva.
c) Fiecare a auzit numele celorlalți.

Cuvintele alții, ceva, fiecare sunt pronume, deoarece înlocuiesc substantive. Ele nu arată însă nimic precis cu privire la ființele sau lucrurile denumite de aceste substantive.

Pronumele nehotărâte pot înlocui:
– nume de persoane: altcineva, cineva
– nume de lucruri: altceva, ceva
– nume de persoane și de lucruri: altul, câțiva, fiecare, oarecare, oricare, orice, vreunul

Felul pronumelor (după alcătuire) nehotărâte:
– simple: altul, alta, unul, una
– compuse: altceva, fiecare, oricine, vreunul

Formarea pronumelor (nehotărâte compuse):
– un cuvânt + o particulă care nu se modifică, așezată înaintea cuvântului: fie + care (fiecare); oare + cine (oarecine); ori + ce (orice); vre + unul (vreunul); cine + va (cineva).
– un cuvânt + o particulă care nu se modifică, așezată după cuvânt: cine + va (cineva)
– două cuvinte și o particulă: alt + cine + va (altcineva)
– două cuvinte legate prin și: oare + și + care (oareșicare)

Declinarea pronumelui nehotărât se face după gen, număr și caz.

CazSingularPlural
m.f.m.f.
N. – Ac.AltulAltaAlțiiAltele
UnuUnaUniiUnele
CinevaCineva
FiecareFiecare
OarecareOarecare
OricareOricare
OricineOricine
D. – G.m.f.m.f.
AltuiaAlteiaAltoraAltora
UnuiaUneiaUnoraUnora
CuivaCuiva
FiecăruiaFiecăreia
OarecăruiaOarecăreia
OricăruiaOricăreiaOricăroraOricărora
OricuiOricui

Observații:

1. Pronumele nehotărâte altceva, ceva, orice nu suferă schimbări în timpul vorbirii:
Altceva s-a întâmplat aici.
În carnet a notat altceva.

2. Pronumele nehotărâte cineva și oricine au forme numai pentru numărul singular:
Te-a căutat cineva acum cinci minute.

3. La pronumele nehotărâte alcătuite cu care, formele de gen se deosebesc numai la D. – G. singular:
Masculin: A dat fiecăruia (dintre băieți) câte o minge.
Feminin: Desenele fiecăruia (dintre eleve) au adus echipei câte două puncte.

4. Pronumele nehotărâte alcătuite cu cine au forme distincte numai pentru caz:
Nominativ: Oricine poate realiza un asemenea aparat.
Genitiv: Nu l-aș lăsa în grija oricui.


Funcțiile sintactice pentru pronumele nehotărât:

Subiect:
Ieri a venit cineva.
Cine a venit? – cineva (nominativ)

Nume predicativ:
a) Cu timpul el a devenit altul.
Ce a devenit? – altul (nominativ)

b) Datoria de a păstra ordinea este a fiecăruia.
A cui este datoria? – (a) fiecăruia (genitiv)

c) Cărțile sunt pentru oricare.
Pentru cine sunt cărțile? – (pentru) oricare (acuzativ cu prepoziție)

Complement:
a) V-am adus ceva.
Ce v-am adus? – ceva (acuzativ fără prepoziție)

b) Căuta pe cineva.
Pe cine căuta? – (pe) cineva (acuzativ cu prepoziție)

c) Aleargă de la unul la altul.
De unde aleargă? – de la unul la altul (acuzativ cu prepoziție)

Atribut:
Scrisorile unora au ajuns târziu.
Ale cui scrisori? – (ale) unora (genitiv)


Adjectivul pronominal nehotărât

Adjectivul pronominal nehotărât se acordă cu substantivul în gen, număr și caz.

Citiți următoarele propoziții:
a) O altă lună strâmbă căzuse în mijlocul apei.
b) Pe oricare băiat îl pasionează sportul.

Cuvintele altă, oricare însoțesc și determină substantivele lună, băiat.

Cele mai multe pronume nehotărâte – atât(a), ceva, câteva, câțiva, fiecare, oarecare, oricare, orice, oricât – se întrebuințează și ca adjective nehotărâte:
Câțiva copii adunau mușețel.
Orice băiat poate repara soneria.

Sunt numai pronume: altceva, altcineva, careva, cineva, oricine.
Cineva vorbea despre concurs.

Sunt numai adjective pronominale nehotărâte: fiece, niscai, niscaiva.
Se supără din fiece vorbă.

Pronumele nehotărâte altul, alta, unul, una, vreunul, vreuna devin adjective sub formele alt, altă, un, o, vreun, vreo.
Dă-mi, te rog, altă carte.
Ai vreo problemă?

Observații:

1. Adjectivele nehotărâte un, o, au forme identice cu ale articolelor nehotărâte și ale numeralelor cardinale. Deosebirea dintre ele se face pe baza înțelesurilor diferite care rezultă din text (cuvintele un și o se pun în relație cu adjective nehotărâte, numerale sau articole existente în text).

Un elev citește, alt elev scrie. (adjectiv nehotărât)
O pionieră recită, altă pionieră cântă. (adjectiv nehotărât)
O elevă scrie, două eleve desenează. (numeral cardinal)
Un elev rezolvă problema. Elevul acela este Emil. (Articol nehotărât).

2. Adjectivele nehotărâte pierd la D. – G. singular și plural particula -a.

Unuia i s-a rezervat un loc.
Unui călător i s-a rezervat un loc.


Funcția sintactică pentru adjectivul pronominal nehotărât:

Adjectivul pronominal nehotărât are funcția sintactică de atribut adjectival.

Fiecare pionier își îndeplinește angajamentul.
Care pionier? – fiecare (se acordă în gen, număr și caz cu substantivul).


Sursa: Limba Română, Editura didactică și pedagogică București, 1984 –Pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât –  Mihaela Butoi, Gh. Constantinescu-Dobridor