Complementul circumstanțial de cauză. Exemple

Complementul circumstanțial de cauză arată cauza acțiunii ori a însușirii

La ce întrebări răspunde complementul circumstanțial de cauză?

Complementul circumstanțial de cauză răspunde la întrebările din ce pricină?, din ce cauză?

Exemplu:

Codrul clocoti de zgomot și de arme și de bucium…
                                     (Mihai Eminescu – Scrisoarea III)

Temându-se ca poporul să nu se ridice înfuriat și să scape pe prinsul său, Alexandru-Vodă hotărâ a-i grăbi moartea.
                                    (Nicolae Bălcescu – Românii supt Mihai-Voievod Viteazu)

Apa era tulbure din cauza mâlului târât de undele ei.

Explicații:

Cuvintele de zgomot, de arme, de bucium, temându-se, din cauza mâlului, care determină verbele clocoti, hotărâ sau adjectivul tulbure, arătând cauza acțiunii ori a însușirii exprimate de acestea, sunt complemente circumstanțiale de cauză.

Complementul circumstanțial de cauză poate fi exprimat prin substantiv sau pronume, precedat de prepoziția și locuțiunea prepozițională de, din, pentru, din cauza, din pricina, prin verb la gerunziu, adjectiv sau participiu cu valoare de adjectiv (precedat de prepoziția de):

Din cauza ploii s-a adăpostit la o cabană.
Din pricina lui n-am putut sosi la gară la ora stabilită.
De obosit (de flămând), abia mai putea merge în pas cu ceilalți.
Alunecând pe gheață, și-a fracturat o mână.

Sursa: Ion Popescu – Limba Română, Editura didactică și pedagogică București 1988 – Complementul circumstanțial de cauză