Opera literară a lui Ion Heliade Rădulescu

Opera literară a lui Ion Heliade Rădulescu

Opera literară a lui Ion Heliade Rădulescu

Opera literară a lui Ion Heliade Rădulescu cuprinde versuri și proză artistică.

Poetul concepe poeme filozofice de esență religioasă, ca Anatolida sau Omul și forțele, ori altele, în care pătrund ideile lui Fourier, reprezentant al socialismului utopic francez, ca Santa Cetate. În acest ultim poem, poetul visează o fericire edenică printr-o deplină egalitate între oameni.

Heliade are și o încercare de epopee, Mihaida, având în centru pe eroul de la Călugăreni, simbol al unității naționale în epoca respectivă, dar mersul acțiunii este întrerupt de inutile teorii cosmogonice, care caută să situeze locul lui Mihai în univers, iar stilul este artificial și prolix.

Scriitorul concepe, în 1836, planul unei vaste opere poetice, din care n-a reușit să realizeze și să publice decât fragmente izolate. Această întinsă operă poetică ar fi cuprins, în patru volume, întreaga istorie a omenirii, a cărei evoluție ar fi fost explicată pe baza miturilor religioase.

Dintre fragmentele rămase ne interesează cu deosebire cele care fac parte din al treilea volum, intitulat Patria sau Omul social, și anume O noapte pe ruinele Târgoviștii, Zburătorul etc.

Ruinele fostei cetății de scaun a Tării Românești au inspirat lui Heliade poezia O noapte pe ruinele Târgoviștii. Umbrele voievozilor apărute pe ziduri sunt un îndemn la luptă, la unire:

Preste Carpați acuma vulturul rumân zboară;
D-aicea spre Moldova își ia falnic zbor;
Două capete are, cu patru ochi măsoară,
E-n toată Rumânia acum poruncitor.

O noapte pe ruinele Târgoviștii a fost integrată temei preromantice a ruinelor; poezia este străbătută de un autentic suflu patriotic.

În Curierul românesc din 11 octombrie 1831, în care este anunțată moartea tânărului poet de 22 de ani, Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu publică poezia La moartea lui Cârlova, în care durerea sinceră este copleșită de accente romantice.

Tema folclorică a zburătorului, de intensă circulație în literatura noastră, se referă la o ființă misterioasă care, după credința populară, este pentru tinerele fete cauza frământărilor erotice. Ea a mai fost tratată în literatura noastră și de Cezar Boliac, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu.

Ion Heliade Rădulescu este un prozator remarcabil. Lucrarea Dispozițiile și încercările mele de poezie conține elemente autobiografice cu privire la anii de studiu și la primele încercări literare. Alte scrieri: Domnul Sarsailă autorul, Coconița Drăgan, Coconul Drăgan etc. sunt pamflete de o reală valoare literară.

Prin figura domnului Sarsailă, Heliade caricaturizează pe unii pretinși poeți, al căror talent constă în ținuta extravagantă pe care o afișau și în dezordinea din viața lor personală:

„Domnul Sarsailă i-a intrat în cap să-și facă numele nemuritor… Stă acum și se gândește, se gândește și iar se mai gândește. Apoi zice: Ca să mă fac autor, trebuie să dau cărți la lumină, și fiindcă autor nu e fitecine, eu dară trebuie să fiu deosebit de ceilalți… Așa… în casa care voi locui trebuie să am câteva cărți, cât se va putea în limbi mai streine; în cămara mea cu cât va fi mai nemăturat, cu atât o să dau un ton ca prea puțin mă gândesc la lucrurile acestea trecătoare ce n-au aface cu nemurirea…

Când ies afară, ca să mă cunoască de departe, trebuie să-mi pui ochelari la nas; hainele să-mi fie deosebite;… mantaua… aruncată într-un chip clasic – ba romantic; crevată mare, dezmățată, sau nicidecum;… când voi vorbi cu oamenii, să mă rățoiesc, să-mi mușc buzele, să pui ochii în grindă, ca să seamăn inspirat;… Dacă mă zic rumân, să scriu cât voi putea mai nerumânește, ca să seamăn înalt…”

Deschizător de drumuri în multe direcții ale culturii românești, Heliade este legat de dezvoltarea învățământului, de începuturile presei și ale criticii literare, de evoluția teatrului.

Părerile judicioase din prefața Gramaticii românești au deschis un nou orizont studiilor lingvistice.

Scriitor talentat, dar inegal, cu idei progresiste, dar și cu concepții mistice, Ion Heliade Rădulescu a ajuns în ultima parte a activității sale la exagerări absurde, cum sunt cele privitoare la considerarea limbilor română și italiană ca două dialecte ale aceleiași limbi.

Ion Heliade Rădulescu a avut în epoca sa un important rol de îndrumător literar. Prin traducerile sale din operele clasicilor și romanticilor cât și prin operele sale originale, scriitorul a fost inițiatorul unei literaturi valoroase, iar prin articolele din Curierul românesc și Curierul de ambe sexe a stimulat literatura în limba română. Poezia Zburătorul constituie punctul culminant al creației sale.


Sursa: Viorel Alecu, Alexandru Piru, Vladimir Dogaru, Literatura română – Editura didactică și pedagogică București 1969 – Opera literară a lui Ion Heliade Rădulescu