Opera lui Costache Negruzzi
Opera lui Costache Negruzzi
Scrierile publicate de Costache Negruzzi în periodicele vremii: Albina românească, Curierul de ambe sexe, Foaie pentru minte, inimă și literatură, Dacia Literară, Propășirea etc. au fost adunate în 1857 în volumul intitulat Păcatele tinerețelor.
Acest volum cuprinde atât poezii cât și lucrări în proză, opere originale și traduceri. Scrierile publicate în acest volum sunt împărțite de autor în patru cicluri.
Primul ciclu, Amintiri de junețe, cuprinde schița Cum am învățat românește, nuvele romantice: Zoe, O alergare de cai etc.
În ciclul al doilea, Fragmente istorice, se găsesc scrieri inspirate din cronicele și legendele Moldovei: Aprodul Purice, primul poem eroic în literatura română, Alexandru Lăpușneanul, Sobieski și romanii, Regele Poloniei și domnul Moldovei.
Neghina și pălămidă, al treilea ciclu, conține poezii. Cele mai multe dintre acestea sunt prelucrări (Potopul, Melancolie, Gelozie) și traduceri.
În sfârșit, al patrulea ciclu, Negru pe alb, conține treizeci de „scrisori la un prietin„.
Cele mai valoroase opere ale lui Costache Negruzzi sunt cele cu subiect istoric.
Ca pe mulți scriitori ai epocii, problemele limbii române l-au preocupat și pe Costache Negruzzi.
Un număr de patru scrisori (XIV, XV, XVI si XVII), fiecare dintre ele purtând titlul de Critică, tratează astfel de teme.
În aceste schițe, ocupându-se de aspecte ce prin natura lor sunt aride, Costache Negruzzi știe să fie atractiv, interesant.
Scrierea limbii române cu alfabetul chirilic, adaptarea acestui alfabet la nevoile limbii noastre, reducerea slovelor pe care o efectuase încă Heliade Rădulescu în gramatica sa din 1828 și necesitatea folosirii neologismelor sunt principalele probleme de care se ocupă Negruzzi în scrisorile amintite.
Preocuparea lui Costache Negruzzi pentru problemele de limbă apare și în corespondența sa cu Heliade Rădulescu, Gheorghe Asachi etc. Negruzzi a susținut părerile lui Heliade din prima fază a activității sale, când acesta era partizanul ortografiei fonetice. De îndată ce Heliade Rădulescu a căzut în mânia italienismului, Negruzzi s-a desolidarizat și l-a combătut.
Descoperirea creațiilor folclorice, studierea și folosirea lor ca sursă a unor opere literare originale constituie o preocupare însemnată a scriitorilor grupați în jurul Daciei literare.
Scrisoarea XII (Păcală si Tăndală) este o culegere de proverbe grupate pe teme și încadrate ingenios într-un început de basm plin de umor popular.
Sistemul grupării proverbelor pe teme după conținutul lor moral va fi folosit si de Anton Pann in Povestea vorbei.
În articolul Cântece populare ale Moldovei, Negruzzi arată că „fieștecare țară are cântecele sale, a căror muzică și poezie sunt potrivite cu firea pământului său și a caracterului ei„. Costache Negruzzi dă exemple de cântece istorice, religioase, de dragoste, de nuntă și de codru sau voinicești, evocând, în cadrul acestora din urmă, figuri de vestiți haiduci ca Vasile cel Mare și Bujor (de Vasile cel Mare va vorbi Mihail Sadoveanu în Hanul Ancuței).
În dezvoltarea poeziei românești, Costache Negruzzi este un deschizător de drumuri care atinge, încă de la început, câteva culmi. Unele schițe din Negru pe alb sunt modele de neîntrecut, iar Alexandru Lăpușneanul, capodopera sa, elogiata și M. Eminescu, este prima nuvelă istorică din literatura noastră.
Ca în opera multor scriitori contemporani, în opera lui C. Negruzzi sunt predominante aspectele romantice: Zoe, O alergare de cai, Alexandru Lăpușneanul etc., care coexistă cu cele clasice din Negru pe alb.
Nu poate fi neglijată activitatea scriitorului legată de crearea repertoriului dramatic în limba română, chiar dacă avem de-a face mai mult cu prelucrări, adaptări și traduceri decât cu lucrări originale.
Costache Negruzzi aduce o contribuție importantă la dezvoltarea limbii literare române. Utilizarea arhaismelor atunci când este necesară prezentarea culorii locale, ca în Fragmente istorice, alături de folosirea rațională a neologismelor, pentru care militează în Scrisoarea XIV, constituie un merit incontestabil al scriitorului moldovean.
