Dracii zburători

Dracii zburători

În pădurile tropicale ale Indiei de nord și ale Indoneziei te înspăimântă un animal ciudat care ne poartă cu zeci de milioane de ani în urmă, când reptilele terestre, cocoțându-se în copaci, au căpătat aripi și deprinderea să zboare, prefăcându-se încetul cu încetul în păsări.

Cei care străbat aceste păduri luxuriante, obișnuiți cu salturile acrobatice ale maimuțelor, care se aruncă 30-40 m în gol, prinzându-se de lianele copacilor vecini, rămân și ei surprinși la apariția unor făpturi înaripate, care sar ca maimuțele și zboară ca păsările, fără să semene cu ele, ci mai degrabă cu imaginile apocaliptice ale Bibliei.

Nu e de mirare că primii europeni care le-au zărit, robiți de superstiții, le-au numit dragoni sau draci zburători, de unde și denumirea științifică aproape tradusă în latinește – Draco voiam – dăruită de K. Linne, „nașul” atâtor mii de plante și animale.

La șopârlele-dragon, de fiecare parte a corpului există cinci-șase coaste prelungite, care susțin un fel de parașută semicirculară, separată total de membre. În stare de repaus, aceste „aripi” se strâng pe lângă corp. Ele se deschid când animalul vrea să se deplaseze, când ia o poziție de intimidare față de un adversar sau în timpul ritualului nupțial, pentru atragerea femelei.

Dragonul zburător, lung de circa 20 cm, din care cozii îi revin 12 cm, este un animal cu un colorit strălucitor ca de colibri. La masculi, sacul de sub gușă este galben-portocaliu, iar membrana de zbor de culoare albastru-cobalt, în timp ce la femele sacul-guler este albastru-azuriu, iar aripioarele galben-verzui. În rest, animalele sunt de culoarea scoarței copacilor. De obicei, stau perechi-perechi pe copaci pentru a vâna furnici. Nu fac „salturi mortale” decât atunci când se pun la adăpost din fața unei primejdii.

Sursa: Enciclopedia curiozitatilor din natura, Tudor Opris