Modul indicativ. Conjugarea verbelor la modul indicativ

Modul indicativ al verbelor exprimă o acțiune prezentată de vorbitor ca fiind reală.

Verbele la modul indicativ, timpul prezent

În textul:

În atelier elevii lucrează. Ei pun în aplicare ceea ce citesc și învață.

verbele din textul de mai sus sunt la timpul prezent.

Verbele a crea, a agrea, a recrea își schimbă forma asemenea verbului a lucra:

Verbele la modul indicativ , timpul trecut

În textele:

a) Și numai ce-o auzeai vara: Pu-pu-pup!
b) Băiatul sări din pat
c) Puii au clipit din ochi c-au înțeles…
d) El ne lăsase vorbind când a plecat.

verbele auzeai, sări, clipit, au înțeles, a plecat, lăsase arată acțiunea petrecute înainte de momentul vorbirii, deci sunt la timpul trecut.

Verbele:
– auzeai – arată o acțiune săvârșită în trecut dar neterminată;
– sări, au clipit, au înțeles, a plecat – arată o acțiune săvârșită în trecut și terminată;
– lăsase – arată o acțiune săvârșită în trecut și terminată înaintea altei acțiuni trecute.

Timpul trecut are patru forme:

– imperfect: auzeai
– perfect simplu: sări
– perfect compus: au clipit, au înțeles, a plecat
– mai mult ca perfect: lăsase

Imperfectul

(acțiune desfășurată în trecut, neterminată în momentul la care se referă vorbirea).

Conjugarea verbelor la modul indicativ, timpul imperfect:

Perfectul simplu

(acțiunea săvârșită în trecut și terminată)

Conjugarea verbelor la modul indicativ, timpul perfect simplu:

Perfectul compus

(acțiune săvârșită în trecut și terminată)

Perfectul compus se formează cu ajutorul unor forme ale verbului a avea, care se așează înaintea unui verb la modul participiu (formă verbală nepersonală terminată în -s sau în -t):

Perfectul compus poate apărea și sub forma inversată: învățat-am, învățat-ai etc. Acestea sunt forme verbale inverse.

Ortografia verbelor la perfectul simplu și la perfectul compus

Verbele care se termină la infinitiv în -i (a privi, a citi, a descoperi etc.) se scriu la persoana întâi singular cu -ii (privii, citii, descoperii), iar la persoana a treia singular cu -i (privi, citi, descoperi).

Formele ai, ați care împreună cu un verb la participiu alcătuiesc perfectul compus (ai cântat, ați cântat, ai spus, ați spus) nu trebuie confundate cu a-i, a-ți urmate de un verb la infinitiv (a-i cânta, a-ți cânta, a-i spune, a-ți spune), acestea reprezentând două cuvinte ce se rostesc împreună: prepoziția a și pronumele personal -i sau -ți.

Mai mult ca perfectul

(acțiunea săvârșită în trecut, terminată înaintea altei acțiuni trecute)

Verbele la modul indicativ, timpul viitor

(acțiunea se va desfășura după momentul vorbirii)

Viitorul se formează cu ajutorul unor forme ale verbului a vrea, care se așază înaintea unui verb la modul infinitiv:

Viitorul poate apărea și sub forma inversată: învăța-voi, învăța-vei etc.

În limba vorbită, mai ales, viitorul poate fi exprimat prin forma ca:

Nu e așa c-o să merg și eu…?
… s-a zvonit că pe Domnu nostru are să-l mute într-o altă comună, peste Siret.
… acuș avem să dăm peste o fântână cu apă dulce…
                                                                      (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb)
… ba și-un topor îți fac, de-i zice „aman, puiule”…

Formele de viitor folosite mai ales în limba vorbită sunt de trei feluri:

Formele de mai sus se folosesc regional.

Sursa: Ana Dumitrescu, Vasile Teodorescu – Modul indicativ –Manual Limba Română