Diateza activă a verbelor

Diateza activă a verbelor

Diateza activă arată acțiunea săvârșită de subiect. Diateza activă trece, de cele mai multe ori, asupra unui subiect direct:
Mama adună mere din grădina noastră.

Copiii merg la școală. (subiectul copiii efectuează acțiunea – „merg”)
Ai cumpărat cartea pe care ți-o doreai. (subiectul neexprimat „tu” efectuează acțiunea – „cumpără”)

Verbele care se conjugă ca a aduna, a lucra, a vedea, a merge, a fugi, a privi, a coborî, a hotărâ sunt la diateza activă.

Uneori acțiunea exprimată prin verb nu se răsfrânge asupra unui obiect direct:
Dinu fuge mai repede ca mine.:

Observații pentru diateza activă

1. Unele verbe la conjugarea I se conjugă la indicativul prezent ca a aduna, altele ca a lucra.

2. Verbele de conjugarea a IV-a la diateza activă se pot conjuga la indicativul prezent:
a) cele terminate în -i ca a fugi sau ca a privi.
b) cele terminate în -î ca a coborî sau ca a hotărâ.

3. La celelalte timpuri ale indicativului nu există deosebiri în conjugarea verbelor menționate mai sus la punctele 1 și 2.

4. Verbul a crea, care este de conjugarea I, se conjugă ca a lucra la diateza activă:

5. Verbul a scrie, care este de conjugarea a III-a, se conjugă astfel:

6. Afară de viitorul format cu auxiliarul voi, vei, va, vom, veți, vor, se folosesc, în vorbirea populară și în operele literare care reproduc acest fel de exprimare, și forme:

a) cu oi, ăi(ei, -i, îi), o(a); om, ăți, (eți, îți, oți), or aduna (lucra, vedea, merge, fugi etc.);
b) cu o și conjunctivul prezent al verbului de conjugat: o să adun, o să aduni, o să adune etc., în care o rămâne neschimbat la toate persoanele.

O formă a viitorului este și cea exprimată cu prezentul verbului a avea și conjunctivul prezent al verbului de conjugat: am să adun, ai să aduni, are să adune, avem să adunăm, aveți să adunați, au să adune.

Ortografia pentru diateza activă a verbelor:

1. Verbele de conjugarea a IV-ea terminate în -i se scriu la persoana I singular a perfectului simplu cu doi i: fugii, privii, venii, auzii.

2. Verbele cu tema terminată în consoana n, ca a ven-i, a preven-i, a reven-i, a țin-e, pierd pe n la indicativ prezent, persoana a II-a singular, și se scriu cu doi i: vii, previi, revii, ții.

Cu doi i se scriu la persoana a II-a singular a indicativului prezent și verbele: scrii, știi, apropii, împrăștii, sfâșii (ultimele trei și la persoana I singular).

3. Se scriu cu doi n verbele formate din prefixul în și un cuvânt din aceeași familie de cuvinte, care încep cu n: a început (din în și noapte), a înnora (din în și nor), a înnoda (din în și nod), a înnegri (din în și negru).
Se scriu însă cu un n verbul a înota, ca și substantivul înot.

4. Unele verbe de conjugare a IV-a, ca a voi, a trăi, a sui, a grăi, a contribui, a îngădui, a făgădui etc., au imperfectul voiam, trăiam, suiam, grăiam, contribuiam, îngăduiam, făgăduiam, cu i (-iam), nu cu -e (-eam). Aceste verbe au tema terminată în -i: Verbul a scrie are forma scriam.

Sursa: Ion Popescu – Limba Română, Editura didactică și pedagogică București 1988 – Diateza activă a verbelor