Topica – Ordinea cuvintelor în propoziție
Topica se ocupă cu ordinea cuvintelor în propoziție sau în frază.
În vorbire, ordinea cuvintelor în propoziție după funcțiile lor sintactice (topica) nu este fixă. În mod obișnuit, conform gândirii logice a oamenilor, ordinea cuvintelor în propoziție este:
subiect + atribut + predicat + complement direct (+ atribut uneori) + complement indirect (+ atribut dacă este necesar) + complement circumstanțial (cu sau fără atribut) sau simplificat: S + A + P + Cd + Ci + Cc (+ A, pe lângă Cd, Ci, Cc).
Ținând seama de dependența care există între diferite părți de propoziție, schema acesteia ar putea marca prin săgeți și raportul dintre ele: S ← A + P ← Cd ← A – Ci – Cc.
În felul acesta, se observă mai ușor că subiectul cu atributele care îl determină formează o grupă – a subiectului -, iar predicatul cu toate complementele care îl determină, inclusiv atributele respective, formează altă grupă – a predicatului.
Când vorbitorul reliefează o acțiune, primul loc în propoziție îl ocupă predicatul, iar dacă insistă asupra timpului sau locului acțiunii, prrimul loc îl ocupă complementul circumstanțial de timp sau complementul circumstanțial de loc.
Exemplu:
1. Sosirea primăverii aduce bucurie mare oamenilor, la orașe și la sate.
2. Aduce bucurie mare oamenilor sosirea primăverii, la orașe și la sate.
3. La orașe și la sate, sosirea primăverii aduce bucurie mare oamenilor.
4. La orașe și la sate, aduce mare bucurie oamenilor sosirea primăverii.
5. A primăverii sosire, la orașe și la sate, oamenilor mare bucurie aduce.
Explicații:
Astfel, conform gândirii logice a oamenilor, ordinea cuvintelor în propoziție este cea din varianta 1: subiect + atribut + predicat + complement direct (+ atribut uneori) + complement indirect (+ atribut dacă este necesar) + complement circumstanțial (cu sau fără atribut).
În varianta 2, 3 și 4, prin renunțarea la ordinea obișnuită a cuvintelor în propoziție, primul loc în propoziție îl ocupă predicatul și circumstanțial de timp sau de loc.
Prin inversarea ordinii (a topicii), se urmăresc deseori efecte stilistice. Cu cât ordinea este mai puțin obișnuită, cu atât, uneori, se pot obține efecte aparte, așa cum se observă în varianta 5, cu o topică folosită mai mult în poezie.
O propoziție simplă poate avea doar două cuvinte: S + P sau P + S, iar uneori numai P.
Propozițiile dezvoltate, de asemenea, nu conțin, de obicei, toate felurile de atribute și de complemente, ci numai o parte dintre ele.
Sursa: Ion Popescu – Limba Română, Editura didactică și pedagogică București 1988 – Topica – Ordinea cuvintelor în propoziție
