Substantivul la cazul nominativ
Substantivul la cazul nominativ este în propoziție subiect (răspunde la întrebările cine?, ce?), nume predicativ (răspund la întrebările: cine este?, ce este?) și atribut apozițional (răspunde la întrebarea: care?).
Exemple de substantive la cazul nominativ:
1. a) Apa sună încetișor.
b) Printre ramuri, trecea freamătul lin.
c) Acolo, copilul visa.
Substantivele apa, freamătul, copilul au, în propozițiile din care fac parte, funcția sintactică de subiect, deoarece despre ele se spune ceva cu ajutorul predicatelor sună, trecea, visa.
Substantivele apa, freamătul, copilul sunt în cazul nominativ (se scrie prescurtat N).
2. a) Mihai Eminescu este poetul nostru cel mai iubit.
b) Mihai Eminescu este cel mai mare poet român.
Substantivul poetul (poet) formează împreună cu verbul este (a fi) predicatul și este nume predicativ.
Substantivul care este în propoziție nume predicativ (arată cine este sau ce este subiectul) stă în cazul nominativ.
Când întâlniți în text verbul a fi (este, era, va fi, fusese etc.), vedeți dacă are înțelesul de „a se afla”, „a exista”. Dacă nu are acest înțeles, înseamnă că verbul formează predicatul împreună cu un alt cuvânt:
Drumețul era un om obosit.
Nu putem spune:
Drumețul exită un om.
Drumețul se află un om.
Predicatul este era un om, în care substantivul un om e nume predicativ (substantiv în cazul nominativ).
Dacă verbul a fi are înțelesul de „a exista”, „a se afla”, el poate forma singur predicatul:
Satul copilăriei lui Mihai Eminescu este lângă Botoșani. (se află)
Substantivul la cazul nominativ poate fi articulat cu articol hotărât (casă, omul, munții) sau cu articol nehotărât (o casă, un om, niște munți).
Formele articulate pentru substantivul la cazul nominativ:
singular:
– masculin: școlarul, codrul, fiul;
– feminin: eleva, basmaua, ziua, vulpea, câmpia;
– neutru: dealul, teatrul, studiul, paiul, numele;
plural:
– masculin: școlarii, codrii, fiii;
– feminin: elevele, basmele, zilele, vulpile, câmpiile;
– neutru: dealurile, teatrele, studiile, paiele, numele.
Formele nearticulate pentru substantivul la cazul nominativ:
(care se întrebuințează și însoțite de articolul nehotărât)
singular:
– masculin: (un) școlar, cadru, fiu;
– feminin: o elevă, basma, zi, vulpe, câmpie;
– neutru: (un) deal, teatru, studiu, pai, nume;
plural:
– masculin: (niște) școlari, codri, fii;
– feminin: (niște) eleve, basmale, zile, vulpi, câmpii;
– neutru: (niște) dealuri, teatre, studii, paie, nume.
Funcțiile sintactice
Subiect:
Întrebările la care răspunde potrivit funcției sintactice: cine?, ce?
Mărul este în coș (întrebare: ce este în coș?)
Nume predicativ:
Întrebările la care răspunde potrivit funcției sintactice: cine este?, ce este?
Acesta este un bărbat puternic. (întrebare: ce este?)
Atribut apozițional:
Întrebările la care răspunde potrivit funcției sintactice: care?
Fratele meu, Ion, este student. (întrebare: care frate?)
Sursa: Ana Dumitrescu, Vasile Teodorescu – Manual Limba Română – Substantivul la cazul nominativ