Epoca Kassiţilor in Mesopotamia

Epoca Kassiţilor in Mesopotamia

În 1531 î.Hr., regele hittit Mursili I cucereşte Babilonul în urma unei îndelungate expediţii în Mesopotamia, punând capăt statului babilonian vechi.

Hitiţii însă nu vor stăpâni efectiv Mesopotamia şi Babilonul, deoarece regele hittit va muri asasinat, la întoarcerea în patrie, în urma unui complot de palat. De aceste împrejurări vor profita kasiţii.

Despre patria de origine şi limba kassiţilor nu se ştie nimic sigur. Se pare că erau originari din Luristanul de astăzi. Limba lor, atât cât este cunoscută, nu se înrudea cu nici una dintre limbile contemporane cunoscute. Lingviştii o plasează printre limbile caucaziene.

De altfel, ei au adoptat limba accadiană de îndată ce s-au stabilit în Mesopotamia. Ca şi hurriţi, kassiţi nu posedau o scriere proprie şi au adoptat scrierea cuneiformă babiloniană.

Epoca kassită este puţin cunoscută. Fiind o populaţie cu un nivel de dezvoltare inferior celui babilonian, accadieni se vor dizolva în masa populaţiilor semitice din Mesopotamia, dar vor rămâne elementul politic dominant timp de patru secole. În izvoarele babiloniene, erau cunoscuţi sub numele de kassu.

Această denumire va supravieţui veacurilor, deoarece ea se regăseşte la geograful grec Strabon sub forma kossaioi.

Deşi perioada kassită a fost una de regres în istoria Mesopotamiei, când prestigiul politic şi cultural al acesteia scade, totuşi acum a început să fie folosit calul la transportul poverilor şi în armată, ceea ce a produs o adevărată revoluţie în arta militară.

În timpul dominaţiei kassite teritoriul Mesopotamiei a fost împărţit între diferite familii sau ginţi kassite, aşa numitele bitu “casă”. Şefii acestor “case” se numeau “stăpânii casei” şi erau reprezentanţii în teritoriu ai statului, fiind însărcinaţi cu încasarea la timp a impozitelor.

Din epoca kassită au ajuns până la noi inscripţiile numite kudurru, care erau pietre de hotar pe care erau înscrise date referitoare la posesiunea terenului respectiv, ceea ce constituie un material informativ foarte important referitor la relaţiile agrare din această epocă.

După înlăturarea dominaţiei kassite, în Babilon s-a instaurat o dinastie autohtonă originară din Isin. Este aşa numita a IV-a dinastie babiloniană (cea de a III-a dinastie babiloniană fiind considerată cea kassită). În această perioadă, Babilonul va cunoaşte un scurt reviniment, în timpul regelui Nabucodonosor I.

Dar strălucirea Babilonului a fost de scurtă durată deoarece regele assyrian Tiglatpalassar I înfrânge Babilonul, la sfârşitul sec. al XII-lea, după care acesta intră iarăşi într-o perioadă de decădere datorată nesfârşitelor lupte pentru putere între diferiţi pretendenţi.

Pe la începutul mileniului I, la hotarele statului Babilon s-au aşezat chaldeeni, populaţii semite înrudite cu arameii. După toate probabilităţile, ei erau originari din Arabia răsăriteană. În această perioadă în Mesopotamia apare şi se răspândeşte metalurgia fierului.

Sursa: Istoria antică universală, Mihail Vasilescu