Numeralele multiplicative, distributive și adverbiale
Numeralele multiplicative arată în ce măsură se multiplică, adică se înmulțește, crește, sporește, o cantitate.
Exemplu:
Mircea memorează o poezie. El citește o dată în întregime, apoi de două ori pe strofe, întâi câte o strofă, după aceea câte două și, în cele din urmă, câte trei.
Munca lui este îndoită, dar răsplata este întreită și chiar împătrită, fiindcă profesorul îl laudă, îl dă ca exemplu celorlalți colegi și-i dă nota zece la limba română.
Explicații:
Cuvintele o dată, de două ori, câte o, câte două, îndoită, întreită, împătrită, sunt numerale diferite.
Astfel, numeralele îndoită (masculin: îndoit), întreită (masculin: întreit), împătrită (masculin: împătrit) arată în ce proporție cresc munca și răsplata.
Ele se formează din numeralele doi, trei, patru etc. cu prefixul în- (îm-) și sufixul -it: încincit, înșesit, înzecit etc.
Când însoțesc și determină substantive, numeralele multiplicative își schimbă valoarea gramaticală, comportându-se ca adjectivele, deci se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Pentru feminin, la nominativ singular, au terminația -ă: îndoită, întreită, împătrită.
Numeralele multiplicative sunt și dublu, triplu, cvadruplu.
Articulate, numeralele multiplicative pot da naștere unor substantive (îndoitul, întreitul, înzecitul).
Uneori au valoare de adverbe: A câștigat însutit.
Numeralele distributive arată cum se repartizează obiectele.
Numeralele distributive se formează din numeralele cardinale precedate de adverbul câte: câte unu (câte una), câte doi (dâte două), câte trei, câte patru etc.
Adverbul câte rămâne neschimbat, iar numeralele cardinale își schimbă forma numai pentru unu (una), doi (două).
Când însoțesc substantive, determinându-le (câte o strofă), acestea se comportă ca adjectivele.
Numeralele adverbiale determină verbe și arată de câte ori se îndeplinește (repetă) acțiunea.
O dată, de două ori arată de câte ori se îndeplinește acțiunea exprimată de verbul citește.
Numeralele adverbiale se formează din numeralul cardinal o și substantivul dată sau din numeralele două, trei, patru etc., precedate de prepoziția de și urmate de substantivul ori: de două ori, de trei ori, de patru ori etc.
Ortografia pentru numeralele multiplicative, distributive și adverbiale
Numeralul adverbial o dată (două cuvinte scrise separat) nu trebuie confundate cu adverbul odată (scris într-un singur cuvânt):
El o citește o dată în întregime (o dată = numeral adverbial)
Odată el citea foarte frumos (odată = cândva = adverb).
Sursa: Ion Popescu – Limba Română, Editura didactică și pedagogică București 1988