Porumbul


Porumbul

Porumbul este o cereală originară din părțile calde ale Americii, de unde a fost adus și în Europa.

Alcătuirea plantei. Ca și grâul, porumbul are în pământ o rădăcină.

Tulpina porumbului este groasă și înaltă. Ea este formată din noduri și întrenoduri, însă nu mai este goală pe dinăuntru, ci plină chiar și la întrenoduri, cu o măduvă moale, dulce, care conține zahăr. Această tulpină se numește cocean (strujan).

Frunzele sunt asemănătoare cu ale grâului.

Porumbul înflorește prin luna iunie. Florile se deosebesc de ale celorlalte cereale prin faptul că sunt de două feluri, bărbătești și femeiești, așezate pe aceeași tulpină.

Florile bărbătești se găsesc în vârful tulpinii și sunt grupate într-o inflorescență numită spic compus, ramificat. O floare bărbătească este alcătuită din două frunzulițe, apărătoare și din 3 stamine. De pe spic atârnă, ca niște ciucuraș, o mulțime de stamine.

Florile de porumb
Florile de porumb: A-flori bărbătești: 1-frunzulițe apărătoare; 2-stamine. B-știuletele cu florile femeiești acoperite de pănuși: se observă numai stigmatele. Alături e floarea femeiască formată dintr-un gineceu și solzi reduși, apărători. C-fructe: a-știulete cu multe fructe (cariopse); b-un fruct; c-secțiune prin fruct.

Florile femeiești se găsesc mult mai jos pe niște ramuri scurte, groase, numite știuleți. O floare femeiască este formată dintr-un ovar cu un singur ovul, un stil lung, ca un fir și un stigmat păros și lipicios. Ele sunt foarte numeroase, așezate în rânduri regulate de-a lungul știuletelui și sunt acoperite de niște frunze mari numite pănuși. La vârful știuletelui, stigmatele ies dintre pănuși alcătuind mătasea porumbului.

Polenizare. La cea mai mică adiere a vântului, staminele se clatină, polenul se scutură și cade ca o pulbere fină pe stigmatele lipicioase. Daca se rupe mătasea, polenizarea nu se mai poate face. La porumb se face o polenizare încrucișată deoarece florile bărbătești ajung la maturitate înaintea celor femeiești.

Fructul, ca și la celelalte cereale, este o cariopsă. Bobul de porumb are o formă aproape triunghiulară și este alcătuit la fel ca bobul de grâu.

Importanța economică a grâului. Din această plantă nimic nu se pierde: boabele măcinate se folosesc în alimentarea omului, cocenii și frunzele constituie un nutreț bun pentru animale. Pănușile servesc și ele ca nutreț sau la împletit coșulețe, genți etc. Boabele de porumb au și întrebuințări industriale: la fabricarea spirtului și a glucozei. Din boabe se extrage și ulei comestibil. Semănat des și recoltat încă verde, porumbul este un bun nutreț pentru vite, păstrându-se în silozuri.


Sursă: Ministerul Educației și Învățământului, Botanică, manual clasa a V-a – Prof. Alexandru Dabija, Prof. Aglala Ionel

persoane au considerat acest articol util. Votează dacă ți-a fost de ajutor.