Australia

Așezare

Australia sau „Țara Sudului”, singurul continent care constituie o unitate statală, este așezată în emisfera sudică, de o parte și de alta a Tropicului Capricornului. Prin așezarea sa geografică, Australia se află la întâlnirea a două oceane (Pacific și Indian), la mare distanță de alte continente. Cel mai apropiat continent de Australia este Asia, de care se leagă printr-o „punte” cu o lungime de aproape 3000 km, formată din insulele Arhipelagului Indonezian. Australia este un stat federal, alcătuit din șase state, două teritorii (Teritoriul de Nord și cel al capitalei) și se întinde pe o suprafața de 7.617.930 km².

Suprafața Australiei, comparativ cu a altor continente, este mică, fiind cel mai mic continent al Globului.

Relieful

Partea centrală a Australiei este o depresiune cuprinsă între Golful Carpentaria la nord și Marele Golf Australian la sud. Această depresiune poate fi împărțită în trei regiuni: o regiune nordică nisipoasă, acoperită cu o vegetație foarte săracă, una în centru, în care se află Lacul Eyre, de asemenea un semideșert și una sudică foarte roditoare, drenată de fluviile Murray și Darling.

Partea răsăriteană are un relief înalt, străbătut de la nord la sud, de lanțul Munților Marii Cumpene de Ape și de Alpii Australieni, a căror înălțime ajunge la 2230 m (Vârful Kosciusko). Acești munți coboară în trepte spre ocean unde se termină cu o câmpie litorală îngustă.

Partea vestică este un podiș asemănător podișului african. Acesta ocupă mai mult de jumătate din suprafața Australiei, are o înălțime între 300 și 400 m și este aproape în întregime un deșert.

Clima din Australia

Trei factori geografici conturează clima Australiei: așezarea geografică pe Glob, mările înconjurătoare și vânturile musonice. Interferența acestora determină, pe teritoriul Australiei, mai multe feluri de climă.

Astfel, părțile de nord și de nord-est au o climă tropicală umedă, în care temperatura este ridicată tot timpul anului, iar precipitațiile sunt bogate, fiind aduse de musonii de vară.

Partea centrală și de vest, reprezentând mai mult de jumătate de întreg teritoriul Australiei, are o climă tropicală, foarte secetoase, asemănătoare cu Sahara africană. Aceasta se datorește alizeului de sud-est, care ajunge în aceste locuri secătuite complet de umezeală, pe care o lasă pe coastele muntoase din est. Partea sud-estică a Australiei, aflată în calea musonului care bate dinspre ocean, are o climă caldă în timpul verii, răcoroasă și ploioasă iarna.

Dependența de climă, rețeaua hidrografică este în general săracă. Vaste suprafețe sunt complet lipsite de ape curgătoare. Râuri cu apă multă se află în părțile nordice și cele răsăritene unde plouă mult. Dintre acestea mai însemnat este Murray cu afluentul său Darling, care adună apele munților și le poartă prin Marele Bazin Australian, spre Marele Golf Australian în care se varsă. Partea centrală a Australiei are ape curgătoare numai în timpul ploilor, iar în restul timpului seacă. Acestea se numesc creek-uri.

Vegetația și animalele

Lipsită de precipitații, cea mai mare parte a podișului Australiei este un pustiu sau semipustiu, acoperit cu tufișuri ghimpoase numit scrub, ale căror frunze sunt ascuțite și foarte tăioase.

Părțile de nord și de nord-est, bogate în precipitații tot timpul anului, au o vegetație de pădure formată din palmieri, liane, bananieri sălbatici ș.a. Sud-estul țării este acoperit de păduri de eucalipt. Regiunea de câmpie, din partea centrală și nordică, lipsită de vegetație în timpul secetei, după ploaie se acoperă cu o iarbă deasă, constituind o foarte bună pășune pentru creșterea oilor și a vitelor cornute mari.

Animalele sălbatice ale Australiei se deosebesc de ale altor continente. Aici s-au păstrat unele animale care în alte regiuni ale lumii au dispărut demult. Dintre aceste animale fac parte cangurul și ornitoricul. Pădurile Australiei sunt foarte bogate în păsări: papagali, vulturul alb, lebăda neagră, pasărea liră, struțul fără aripi (emu), pasărea paradisului. Animalele domestice au fost aduse de către europeni. Astăzi cele mai numeroase sunt oile și cornutele mari.

Populația

Populația Australiei este de circa 24,6 milioane și este formată în marea lor majoritate din albi. Descoperit târziu, Australia a fost cunoscută treptat. Primii săi locuitori albi care s-au stabilit aici au fost englezii în anul 1788. După descoperirea aurului, pe teritoriul Australiei au început să vină tot felul de aventurieri din Europa, cu scopul de a se îmbogăți cât mai repede. Aceștia au devenit mai târziu cultivatori. Deci populația actuală este formată din urmașii coloniștilor europeni, în special englezi. Acestei populații i se adaugă cea băștinașă reprezentată de negri australieni, în număr de aproape 50.000. Majoritatea populației băștinașe, găsită de europeni la venirea lor, a fost nimicită în timpul colonizării. Negrii australieni se deosebesc de negrii africani printr-o talie mai mică, o culoare mai deschisă a pielii și prin părul capului (lung și ondulat). Populația este foarte inegal răspândită pe teritoriul Australiei.

Majoritatea populației locuiește în orașe, în regiunile sudice și sud-estice, unde climatul este mai suportabil. Deși agricultura este o ramură foarte dezvoltată a economiei, populația rurală este puțin numeroasă (16%). Agricultura este în cea mai mare parte mecanizată și chimizată. Populația orășenească este concentrată în capitalele celor șase state în care este împărțit teritoriul Australiei.

Orașele principale sunt: Sydney (cu peste 5,2 milioane de locuitori), port la oceanul Pacific, este cel mai mare oraș al țării și principalul centru pentru exportul lânii; al doilea oraș ca mărime este Melbourne (cu aproape 5 milioane locuitori), de asemenea port, prin care se efectuează o mare parte a schimburilor de mărfuri cu alte țări.

Economia

Australia este un stat capitalist cu o economie industrial-agrară dezvoltată. Australia folosește ca sursă de energie: cărbunele, petrolul și energia atomică.

Pe baza bogățiilor minerale s-a dezvoltat industria minieră. Se extrage minereu de fier, cupru, argint, aur, cositor, cărbune, petrol, uraniu, bauxită, sare ș.a.

Industria prelucrătoare este dezvoltată: siderurgia, construcțiile de mașini: automobile, vapoare, mașini agricole, locomotive, avioane ș.a.

Pe baza produselor agricole s-a dezvoltat industria alimentară și textilă. Se produc țesuturi de lână, conserve de carne, zahăr și produse de panificație. Cele mai mari centre ale industriei sunt: Sydney, Melbourne, Adelaide, Brisbane etc.

Cultura plantelor. Se practică în sud-est, unde precipitațiile sunt suficient de mari în tot timpul anului. Se cultivă grâu, ovăz, porumb, trestie de zahăr, bananieri, ananas, viță de vie ș.a.

Comerțul. Principalul articol de export este lâna (primul loc în lume), grâul, carnea, fructele ș.a. Se exportă de asemenea, cărbuni, minereu de fier și unele produse ale industriei constructoare de mașini și ale industriei chimice.

Importă produse industriale, în special unele mașini, produse chimice ș.a.

Sursă: Editura Didactică și Pedagogică București, Geografie, manual clasa a VI-a – Prof. Bărgăuanu Petru, Prof. Sucitu Ion, Prof. Stoica Valentina